Sunday, December 9, 2007

december
















1 comment:

Maria Berg said...

In primul moment in care am vazut aceste desene mi s-a facut foarte rusine. Pentru ca, vazandu-le, mi-am dat seama ca mi-am dat din nou voie sa uit ceea ce stiam in inima mea: ca viata e cu mult frumoasa decat resusesc ochii nostri sa o vada. Cu mult mai generoasa si mai ingaduitoare decat o lasam noi sa fie. Ca are resurse nebanuite, izvoare nesecate de bucurie si speranta, pe care ni le scoate in cale mai ales atunci cand nu mai putem crede in existenta lor. Si astfel a venit cel de-al doilea moment, cu cea de a doua emotie, cea care a ramas: bucuria tacuta si plina de incredere in tot ceea ce este, exact asa cum este.

Ce bine ca sunt unii care au aceasta meserie. Si ce bine ca stiu sa faca bine ceea ce fac.